Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

CALEA CEA MAI LUNGĂ   Părintele Arsenie Boca

Calea cea mai lungă pe pământ e de la urechi la inimă, încât ani de zile nu ajung, ca să-i dai de capăt. De aceea, fiindcă ochiul conştiinţei şi-a mai pierdut vederea şi nici urechea nu înţelege chemarea cuvântului ce-şi are obârşia dincolo de vorbe, Dumnezeu Milostivul, ca să nu piardă pe oameni, le rânduieşte o chemare mai tare, chemarea ...

CĂUTAREA ISTOVITOARE   Compozitorul Arvo Pärt

Trebuie să mă redescopăr fără încetare. E o căutare a ceea ce poate să mă hrănească, uneori istovitoare, căci calea e foarte strâmtă. Cu adevărat, mereu trebuie să ne limităm, să tăiem multe uscături, atât înlăuntru, cât şi în afară de sine. Şi aceasta se oglindeşte şi în muzică. Când nu ştiu nimic despre un lucru, trebuie să tac. Când, ...

CHIRURGII SUFLETULUI   Sfântul Ioan din Kronstadt

Adeseori ne supărăm pe oamenii deschişi şi direcţi, care ne descoperă fără ocolişuri defectele. Trebuie să-i apreciem pe aceşti oameni şi să-i iertăm pentru faptul că, prin limbajul lor îndrăzneţ, ne-au zdrobit iubirea de sine. Ei sunt, din punct de vedere moral, chirurgii care taie printr-un cuvânt ascuţit, cangrena inimii; biciuiesc iubirea de sine, trezesc în sufletul amorţit conştiinţa păcatului ...

COMOARA SUFLETULUI   Sfântul Nectarie al Eghinei

Sufletul, având conştiinţă de sine, e conştient de cunoştinţele sale; sufletul cercetează şi caută să cunoască nu doar pe cele dinafara sa, ci şi pe sine însuşi şi actele sale, şi să-şi exprime opinia cu privire la calitatea faptelor şi acţiunilor sale. Sufletul nu doar tezaurizează o mulţime nesfârşită de adevăruri, ci şi devine comoara în care s-au acumulat nenumărate ...

COPACUL ARZÂND   Sfântul Ioan din Kronstadt

După cum fumul de la un copac care arde urcă în aer, aşa urcă şi sufletul dintr-un trup mistuit de putreziciune. Conştiinţa omului este vocea lui Dumnezeu Cel Atotprezent, care vorbeşte în inimile oamenilor. Cel Atoatefăcător şi Cel Ce este, Domnul, ne cunoaşte pe toţi ca şi pe Sine, cu gândurile, intenţiile, cuvintele şi faptele noastre, cele prezente, trecute şi ...

EXPERIENŢA DE VIAŢĂ   Compozitorul Arvo Pärt

Omul este mai mult decât o maşină oarecare sau un sac gol. În el, pe lângă toate celelalte, funcţionează mereu şi conştiinţa; ea îi trimite impulsuri. Dacă în jurul nostru şi înăuntru, în sânge, este mereu zgomot, atunci bineînţeles că nu mai ascultăm aceste impulsuri. Nu ştim cine suntem. Suntem târâţi de puhoiul unui râu de munte. Dar închipuiţi-vă că ...

FIREA UMANĂ   Sfântul Nectarie al Eghinei

Cei care se încumetă să stabilească o relaţie de echivalenţă între instinctele animalelor aflate în slujba autoconservării lor şi fenomenele psihologice specifice oamenilor demonstrează superficialitate şi orbire, deoarece nu văd nici caracterul general, liber, independent şi nelimitat al celor din urmă, nici caracterul unilateral şi parţial al celor dintâi. Omul se desăvârşeşte cu fiecare zi ce trece; faptele şi gândurile ...

GLASUL TAINIC   Arhiepiscopul Iustinian Chira

Poate dispune, omul, de bogăţie, de ranguri, poate dispune, omul, de toate cele materiale, dar totuşi nu-i mulţumit. În adâncul fiinţei lui, aude o voce: „Unde eşti? Unde eşti?” O voce tainică, misterioasă se adresează omului, făpturii lui, din inima lui urcă spre raţiune, apoi îl face pe om să gândească: cine suntem, unde mă aflu, a cui suntem, de ...

GRÂUL   Sfântul Nicolae Velimirovici

Grâul semnifică ştiinţa cea dumnezeiască, ştiinţa lui Hristos. Sămânţa cea bună este opusă neghinei, care simbolizează sămânţa cea diavolească. „Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui şi a semănat neghină printre grâu” (Matei 13, 25). Creştinii, care poartă întru sine pe Hristos Dumnezeu şi Îl sporesc pe El în sufletele lor până la seceriş, vor fi mântuiţi; în ...

ÎNAINTEA SOARELUI   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că, deşi soarele luminează întreaga lume şi îşi arată faţa tuturor deopotrivă, fiecăruia i se pare, totuşi, că acesta priveşte doar spre dânsul şi că, orice am face, el caută spre fiecare dintre noi aşa de parcă s-ar uita numai la un singur om; şi că vine cu noi oriunde am merge, deşi mereu la fel îşi săvârşeşte trecerea ...