Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

CALUL NEÎMBLÂNZIT   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că un cal înverşunat şi neîmblânzit, ca să se facă bun pentru toată lucrarea şi trebuinţa, este învăţat, înfrânat şi smerit în felurite chipuri de către stăpânul său şi aşa, încetul cu încetul, el leapădă înverşunarea sa firească şi ajunge să fie blând şi folositor pentru stăpânul său în orice muncă. Prin firea sa, tot omul este întocmai ca ...

CUVÂNTUL CREATOR   Sfântul Ioan din Kronstadt

Şi în gura noastră cuvântul este creator, formând sunete articulate; o dată cu cuvântul iese duhul viu al omului, care nu se desparte de gând şi de cuvânt. După cum vedeţi, cuvântul prin însăşi natura sa este creator chiar şi în noi. Atunci de ce mai suntem neîncrezători şi sceptici faţă de forţa creatoare a cuvântului? De pildă, când ne ...

ÎNDELETNICIRILE OMENEŞTI   Arhimandritul Sofronie Saharov

La Muntele Athos, când eram încă începător, un monah bătrân mi-a spus într-o zi ceva minunat în legătură cu treburile cele mai smerite: „Nici o muncă nu înjoseşte valoarea omului, singur păcatul năruie viaţa dumnezeiască în noi”. Treburile ce nu pot deveni patimă sânt cele mai potrivite vieţii duhovniceşti. Dacă sunt bucătar, pregătesc hrana rugându-mă pentru cei pe care Domnul ...

MĂRUL STRICAT   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi un măr frumos pe dinafară, însă pe dinăuntru putregăit şi urât mirositor. Asemenea sunt şi mulţi dintre oameni: pe dinafară se mândresc şi se laudă cu nobleţea lor, dar înlăuntru, în sufletele lor, sunt putrezi şi plini de duhoare; pe dinafară îi stăpânesc pe alţii, poruncind unora dintre ei, iar lăuntric slujesc cu sufletul patimilor şi poftelor lor şi, ...

OSTĂŞIA   Sfântul Tihon din Zadonsk

Când se adună o oaste în această lume, atunci cei chemaţi la ostăşie îşi lasă casele, soţiile, copiii, rudele şi averile lor. Vezi, aşadar, creştine, ce fac oamenii când intră în slujba unui împărat pământesc? Să ştii cu adevărat că asemenea trebuie să facă şi creştinii care au intrat în slujirea Împăratului Ceresc. Şi lor li se porunceşte a înfăptui ...

PAGUBĂ ŞI CAPITAL   Părintele Arsenie Boca

Preoţia Bisericii urmăreşte ca nici unul din fiii Tatălui să nu se învrăjbească în sine însuşi, sau să se rupă din obşte şi din duhul dragostei lui Hristos. Căci El e Cel ce uneşte obştea laolaltă, deci nimeni nu se mântuieşte răzleţindu-se de Biserică, oricât ar crede că într-însul sălăşluieşte Duhul lui Hristos. Preoţii au grija de-a îndupleca pe oameni în ...

POETUL   Arhiepiscopul Iustinian Chira

Poetul rupe din el şi ne hrăneşte pe noi, cei flămânzi de poezie şi de azur. Pentru a sluji viaţa e trimis poetul în lume. Pentru a risipi pustiul şi tristeţea şi umbra. Poet este fiecare om care aspiră, care visează, care gândeşte, care creează, care munceşte, care priveşte şi preţuieşte viaţa în adâncime, fiecare om care se înfioară de ...

PUTEREA CREATOARE A ARTISTULUI   Mitropolitul Ilarion Alfeiev

Artistul, compozitorul, scriitorul şi reprezentantul oricărei profesii creatoare poate, prin măiestria sa artistică, să-L slăvească pe Făcător. Dacă puterea creatoare este închinată lui Dumnezeu, dacă persoana creatoare îşi pune străduinţa întru slujirea oamenilor, dacă propovăduieşte idealuri spirituale înalte, atunci lucrarea lui poate să fie spre mântuirea lui şi spre cea a mii de oameni din jurul lui. Dacă însă ţelul ...

SIMŢUL MIROSULUI   Sfântul Nectarie al Eghinei

Sufletul, prin simţul olfactiv, înţelege universul invizibil al mirosurilor şi descoperă tezaurul ascuns al miresmelor care se revarsă din abundenţă şi umplu toate spaţiile din univers; organul simţului olfactiv e nasul, iar sediul, nervul olfactiv. Cu ajutorul mirosului sufletul clasifică realităţile materiale care au calitatea de a emana mirosuri plăcute şi neplăcute, le acceptă pe cele frumos-mirositoare, iar pe cele ...

SIMŢUL VĂZULUI   Sfântul Nectarie al Eghinei

Vederea este simţul cel mai nobil şi desăvârşit dintre toate cele cinci simţuri exterioare; aceasta nu contribuie doar la conservarea vieţii trupeşti, ci slujeşte omului cu precădere în privinţa nevoilor sale spirituale. Diferenţa existentă între foloasele aduse sufletului şi cele aduse trupului este atât de mare pe cât de mare e diferenţa între nevoile duhului şi cele ale cărnii, precum ...