SIMŢUL AUZULUI

Auzul este un simţ formator, modelator şi înălţător; prin mijlocirea acestuia se plăsmuieşte inima omului, prin el se arată a fi fiinţă raţională şi prin el se ridică la poziţia superioară care i se cuvine; cu ajutorul lui distinge toate felurile de sunete produse de vibraţiile aerului; distinge glasuri, tunete, sunete ş.a.m.d., îşi rânduieşte timbrul şi ritmul propriei sale voci şi îşi compune piesele muzicale; cu ajutorul acestuia a inventat muzica şi instrumentele muzicale şi a descoperit melodia şi armonia prin intermediul cărora sunt mişcate sufletul şi inima şi sunt înflăcărate spiritele. Cu ajutorul cuvântului lăuntric, auzul transmite sufletului glasul naturii însufleţite, pe care ochiul îl percepe mut; prin auz omul s-a ridicat la înălţimea contemplaţiei; părăsind pământul, s-a înălţat prin intermediul acestui simţ la ceruri ca să audă cântul îngeresc şi cântarea dumnezeiască ce îl înduhovnicesc; auzul i-a pus în mişcare limba spre cântarea Ziditorului său şi îl face să-şi afle ritmul [potrivit] cântului său spre a cânta frumuseţea creaţiei; prin auz omul se bucură de toată desfătarea trupească şi este înălţat în sfera spiritelor. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +