Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

GLUME NEVINOVATE   Sfântul Ioan din Kronstadt

Nu-ţi lăsa inima pradă unor porniri sumbre şi duşmănoase împotriva aproapelui tău, caută să ţi le stăpâneşti şi să ţi le scoţi din inimă cu puterea credinţei şi cu lumina minţii sănătoase şi vei avea linişte în suflet. „Eu întru nerăutate am umblat” (Psalmul 25, 1). Asemenea porniri apar adeseori în străfundul inimii care nu s-a obişnuit să le stăpânească ...

HRĂNITORUL ŞI HRANA SUFLETULUI NOSTRU   Sfântul Nicolae Cabasila

De multe lucruri are lipsă trupul omenesc spre a se susţine în această viaţă: de aer, de lumină, de hrană, de îmbrăcăminte. Toate acestea întreţin în chip firesc trupul şi mădularele lui. Ei bine, niciodată nu avem lipsă în acelaşi timp chiar de toate aceste lucruri, ci de unele ne folosim acum, de altele altădată, după cerinţele clipei şi ale ...

ÎMBRĂCĂMINTEA   Sfântul Ioan din Kronstadt

Aşa cum unui prunc nu-i pasă cum este îmbrăcat, întocmai şi creştinul – prunc întru Hristos – trebuie să nu ia în seamă diversitatea, bogăţia şi eleganţa îmbrăcăminţii pământeşti, considerând drept cea mai aleasă şi mai nepieritoare îmbrăcăminte îmbrăcarea sa întru Hristos, fiindcă patima pentru haine frumoase şi scumpe este proprie oamenilor veacului acestuia sau păgânilor, precum cuvântează Domnul: „După ...

ÎMBRĂŢIŞAREA OMULUI LĂUNTRIC   Sfântul Columba al Ionei

Sunt unii, măcar că foarte puţini, care sunt învredniciţi de harul dumnezeiesc să vadă cu totul limpede şi deosebit toată întinderea lumii şi să îmbrăţişeze înlăuntrul puterii minţii lor în chip minunat lărgită marginile cele mai depărtate ale cerurilor şi ale pământului în aceeaşi clipă, ca şi cum toate ar fi luminate de o singură rază de soare. + + + ...

IMNELE BISERICII   Sfântul Sofronie Saharov

„Ţine-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui”. Este o lucrare grea, dar aceasta este călugăria adevărată. Acesta este conţinutul tuturor imnelor Bisericii. Prin imne, prin tropare exprimăm neputinţa, stricăciunea noastră (ţine-ţi mintea în iad) şi cerem de la Dumnezeu mila Lui (nu deznădăjdui). Oricare altă stare faţă de Dumnezeu este străină duhului Ortodoxiei, ascezei Bisericii Ortodoxe. Toată vieţuirea noastră este ...

ÎMPREUNĂ-LUCRAREA   Arhimandritul Ioannikios

[Cuvânt de la Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul:] Hai să construim o fabrică de gânduri bune. Dacă o fabrică produce gloanţe şi o aprovizionăm cu fier, va face gloanţe. Dacă o fabrică face potire şi o aprovizionăm cu aur, va produce potire din aur. Dacă o aprovizionăm cu fier, va face potire din fier. Ce gânduri vom pune în minte, aceea vom ...

LĂTRATUL CÂINELUI   Sfântul Sofronie Saharov

Mintea este curată atunci când se leagă de Dumnezeu, atunci când nu dăm nici o importanţă ispitelor. Se întâmplă ceea ce se petrece cu maşinile şi cu câinii: când depăşim un câine, acela continuă să latre, dar la un moment dat oboseşte şi se opreşte. Astfel şi cu ispitele: trebuie ca mintea să se lipească de Dumnezeu şi să nu ...

MEREU ÎN AFARĂ   Maica Siluana Vlad

Unde-ți sunt gândurile? Unde-ți este mintea? Unde-ți sunt interesele? Mai mereu în afară. Nu suntem înlăuntrul nostru, în noi înșine. Când intrăm în noi, Îl găsim pe Dumnezeu. El este în inima noastră, noi suntem în gândurile noastre, care nu doar că vagabondează în toate părțile, dar, mai mult de jumătate, nici nu sunt ale noastre. + + + + + ...

NEÎNFRICAREA MINŢII   Sfântul Nectarie al Eghinei

Mintea omului caută să străbată mările, să păşească pe valurile oceanelor, urmăreşte să le cerceteze adâncurile, n-o descurajează marile obstacole ce-i apar în faţă, nici n-o împiedică să treacă la împlinirea planurilor sale; n-o sperie nici iniţiativa nepotrivită şi străină de firea sa, nici măruntaiele adâncurilor, nici mulţimea apelor, nici chiţii cei uriaşi ai mărilor; cu această dorinţă pretenţia sa ...

OCHII SENINI   Sfântul Ioan din Kronstadt

Când Domnul priveşte cu milostivire la fiii pământului cu ochii naturii, cu „ochii” unui timp senin, limpede, deschis, ne simţim cu toţii în largul nostru, uşori şi veseli. Când atmosfera este curată, aerul ne pătrunde binefăcător în suflete şi în trupuri; când atmosfera devine rece, umedă, apăsătoare, simţim ceva ca o povară, pe suflet şi pe trup, mulţi ne îmbolnăvim, ...