DE NETÂLCUIT Sfântul Nicolae Cabasila
Însuşi Domnul Hristos, Care veşnic e printre noi, sădeşte în suflet în chip neînţeles rădăcinile vieţii duhovniceşti. Căci, într-adevăr, Domnul este întotdeauna de faţă şi ajută la creşterea acestor rădăcini de viaţă, care tot de mâna Lui sunt sădite. Se înţelege, El nu-i de faţă în mijlocul nostru aşa cum a fost când era pe pământ, cu acelaşi fel de ...
DIZOLVAREA Sfântul Ioan din Kronstadt
Se pot oare lipsi frunzele de copac, iar copacul să se lipsească de pământ, de aer, de apă şi de căldură? Nici sufletul nu poate exista fără Dumnezeu, fără Fiul Său, fără Duhul Său. Dumnezeu îmi este viaţă, lumină, putere, apă, hrană. El mă poartă aşa cum o mamă îşi poartă în braţe pruncul. Şi chiar mai mult: mă poartă ...
FRUMUSEŢEA MĂRII Sfântul Vasile cel Mare
Frumoasă este marea pentru Dumnezeu pentru multe pricini; e frumoasă, pentru că îmbrăţişează de jur împrejur insulele, dându-le în acelaşi timp şi frumuseţe şi siguranţă. Mai mult, marea apropie pământurile care sunt la mari depărtări unele de altele şi face pentru cei ce călătoresc pe mare neîmpiedicate legăturile dintre aceste pământuri; prin aceste legături marea ne dăruieşte cunoaşterea faptelor necunoscute; ...
MERSUL OMULUI Sfântul Ioan din Kronstadt
Aşa cum mama îşi învaţă copilul să meargă, ne învaţă şi Domnul să credem în El cu credinţă vie. Mama îşi pune copilul pe picioare, îl lasă să stea aşa, se îndepărtează de el, apoi îl cheamă să vină la ea. Rămânând singur, fără sprijinul mamei, copilul începe să plângă, vrea să se ducă la ea, dar nu încearcă, de ...
PUNCTUL TERMINUS Arhiepiscopul Iustinian Chira
Dumnezeu tău este şi Dumnezeul meu. Ce odihnitor răsună în inimă cuvântul acesta! Ar trebui să-l cunoască orice om dornic de adevăr, de lumină, de bine. Toţi cei însetaţi sincer de adevăr ar trebui să rostească în cor cuvântul acesta. Nu pot fi două culmi, două scopuri ultime, e numai unul şi, indiferent cum îl numim fiecare, cum îl vedem, ...
RUGĂCIUNEA LUI IISUS Compozitorul Arvo Pärt
Rugăciunea lui Iisus are zeci, sute, mii, milioane de versiuni. Câţi oameni pe lume, atâtea rugăciuni şi suspinuri. Uite aşa… e ca îmbrăţişarea. Cauţi aici şi acolo şi peste tot ca să simţi perceptibilul. Îl vrei viu şi proaspăt. Asemenea sunt şi relaţiile cu un cuvânt. Îl priveşti din toate unghiurile. Dar nu-l poţi apuca. Nu-l poţi cuprinde niciodată. + + ...