FRUMUSEŢEA APARENTĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Nu te opri la frumuseţea feţei, ci priveşte sufletul. Nu privi veşmântul omului (căci trupul este un veşmânt provizoriu), ci priveşte la cel care este îmbrăcat cu el. Nu admira splendoarea îmbrăcămintei, ci consideră pe cel îmbrăcat ceea ce este el. Altfel, vei defăima chipul lui Dumnezeu din om, vei necinsti pe rege, ucigând pe slujitorul său, nedându-i cinstea care ...
GRÂNELE Sfântul Efrem Sirul
În grâne poţi vedea simboluri limpezi. Dacă vântul hrăneşte grâul şi spicele le hrăneşte cu suflarea sa şi le îngraşă cu tăria lui, cu cât mai hrănitoare nu vor fi vânturile binecuvântate care hrănesc seminţele Raiului, seminţe cuvântătoare şi duhovniceşti? căci cele duhovniceşti au drept hrană suflarea Duhului. Binecuvântat Cel care în Raiul Său va da bucurie întristării noastre! + + + + + + + + ...
GREUTATEA TRUPULUI Sfântul Ioan din Kronstadt
Sufletul este puternic, de aceea şi poate „ţine” greutatea trupului; acesta însă este neputincios, îl poate doborî lesne materia, chiar dacă este de o obârşie cu el. Prin comparaţie, şi Dumnezeu, Care este duh, ţine tot universul, ca şi când n-ar fi, „cu cuvântul puterii Sale” (Evrei 1, 3), iar sufletul omului, cu binecuvântată de Dumnezeu uşurinţă, îşi poate supune ...
GUSTUL ROADELOR Sfântul Tihon din Zadonsk
Mergând prin livadă, ajungi să înţelegi că nu poţi cunoaşte pomii altfel decât gustând din rodul lor. Asemenea să cugeţi şi despre oameni. Mulţi se numesc pe sine creştini. Însă creştinul adevărat nu se vădeşte altfel decât prin credinţa cea dreaptă şi prin dragoste. Semnele ce mărturisesc despre un creştin adevărat acestea sunt: el este plin de dragoste, smerit, răbdător, ...
HÂRTIA Sfântul Ioan din Kronstadt
Dacă mănânci peste măsură, devii om pământesc, fără suflet, sau trup fără suflet. Dacă posteşti, atragi harul Duhului Sfânt în tine, devii om duhovnicesc. Dacă iei o hârtie poroasă fără s-o înmoi în apă, ea rămâne uşoară şi, într-o cantitate mai mică, poate fi ridicată în sus de vânt. Dacă o treci prin apă, se îngreuiază şi poate cădea jos ...
ÎNCĂPERILE Sfântul Ioan din Kronstadt
După cum aerul dintr-o încăpere se aseamănă cu cel din exterior şi provine de la acela, presupunându-i în mod necesar existenţa, prezenţa lui pretutindeni, tot aşa şi sufletul, care este suflare a Duhului lui Dumnezeu, presupune existenţa omniprezentă şi atotîmplinitoare a Duhului lui Dumnezeu. Iată o paralelă între „încăperile” materiale şi cele spirituale. + + + + + + + ...
ÎNFRUMUSEŢAREA MORMINTELOR Sfântul Nicolae Velimirovici
Văruirea şi înfrumuseţarea mormintelor sunt un simbol al oamenilor celor făţarnici. În zadar le este munca înfrumuseţării mormintelor pe dinafară, dacă acestea „înăuntru sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia” (Matei 23, 27). „Oasele celor morţi” sunt un simbol al inimii împietrite şi al minţii omeneşti pline de rătăcire, care nu lasă ca Duhul Sfânt să pătrundă ...
INSPIRAŢIA Sfântul Sofronie Saharov
Creştineşte nu putem trăi fără însuflare. Dacă un artist, unul adevărat, trăieşte zi şi noapte chipurile artei sale, noi, creştinii, trebuie să fim cu atât mai cu luare-aminte. Trebuie să depăşim strădaniile artiştilor, pentru a trăi în duhul Evangheliei. Lucrul cel mai însemnat acum este ca Domnul să însufle lupta voastră pentru mântuire. Când se dă însuflarea, toată viaţa se umple ...
ISPRAVA TRUPULUI Sfântul Ioan din Kronstadt
Nefireasca dominaţie a cărnii asupra spiritului se explică printre altele şi prin aceea că spiritul pare a fi „îngropat” în carne, legat de aceasta. Aceasta iese în evidenţă îndeosebi în raport cu slujirea lui Dumnezeu. Omul pare a se apropia de Dumnezeu mai mult cu gura, cu trupul, fals, nu I se închină în duh şi-n adevăr. Într-adevăr, trăim adesea ...
LICĂRIREA TABORULUI Fericitul Trifon Turkestanov
De ce oare zâmbeşte făptura întreagă în zilele de praznic? De ce oare atunci se revarsă în inimă o minunată uşurare, cu nimic dintre cele ale pământului asemănătoare, şi însuşi văzduhul altarului şi al bisericii se face purtător de lumină. Aceasta e adierea harului Tău, aceasta e licărirea luminii Taborului; atunci şi cerul şi pământul, pe Tine lăudându-Te, Îţi cântă: ...