AUR ŞI MĂTASE Sfântul Simeon din Dajbabe
Femeilor le place să lucreze cu aur şi cu mătase, în vreme ce dracii îi preferă pe cei drepţi şi sfinţi. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
AURUL ŞI ARGINTUL MEU! Sfântul Ioan din Kronstadt
O minunată demonstraţie a omniprezenţei lui Dumnezeu! De pildă, te-ai îmbolnăvit de iubirea de arginţi; inima ţi s-a lipit de această patimă, fie şi numai pentru o clipă; suferi. Ajunge să strigi către Domnul din toată inima: „Tu eşti singura mea comoară, eşti aurul şi argintul meu, mâncarea şi îmbrăcămintea mea”, şi îndată te vei simţi uşurat. + + + ...
AURUL TIMPULUI Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Cine pierde aur sau argint poate să dobândească altul în locul lui, dar cine pierde vremea în deşertăciunea vieţii sale nu o s-o mai găsească. În ceasul morţii, unul ca acesta se va tângui mult, fiindcă partea lui este împreună cu demonii. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
BUCURIA CONTEMPLĂRII Fericitul Trifon Turkestanov
Dintru puterea Duhului Sfânt fiece floare îşi dobândeşte mirosul, adierea tihnită a miresmei bine-plăcute, gingăşia veşmântului de culoare, frumuseţea Măritului întru cele mărunte. Laudă şi cinstire Făcătorului de viaţă Dumnezeu, Care a întins pajiştile ca pe un covor înfloritor, Care a încununat ţarinile cu aurul din spice şi cu azuriul albăstrelelor, iar sufletele – cu bucuria contemplării. Veseliţi-vă şi-I aduceţi ...
CE ESTE PĂCATUL Părintele Rafail Noica
Ce este păcatul? Este o deformare. Şi vă dau ca pildă lucrul acesta, care mi s-a lămurit într-o zi, când mă gândeam ce este murdăria. Să luăm, de exemplu, bălegarul. În grajd este bălegar. Rău nu face, dacă n-ar trebui să-l cureţi de-acolo, să-l scoţi de-acolo. Pe câmpul meu, unde o să semăn grâu sau alte lucruri, este „aur”, dar ...
CE SĂ MĂ FAC? Sfântul Teofan Zăvorâtul
Ce să mă fac cu păcatele mele? Nu ştiu; nu vede mintea mea cum m-aş putea spăla, cu ce m-aş putea curăţi. Dacă mi-ar trece prin cap să mă spăl cu valuri, nu mi-ar ajunge mările, râurile ar fi neîndestulătoare ca să mă cureţe. Dacă mă voi spăla cu sângele şi apa din coasta Fiului lui Dumnezeu, mă voi curăţi ...
COMOARA SUFLETULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Sufletul, având conştiinţă de sine, e conştient de cunoştinţele sale; sufletul cercetează şi caută să cunoască nu doar pe cele dinafara sa, ci şi pe sine însuşi şi actele sale, şi să-şi exprime opinia cu privire la calitatea faptelor şi acţiunilor sale. Sufletul nu doar tezaurizează o mulţime nesfârşită de adevăruri, ci şi devine comoara în care s-au acumulat nenumărate ...
CUNOAŞTEREA Sfântul Nectarie al Eghinei
Cunoaşterea este suma ideilor acumulate în urma impresiei şi rezultatul înţelegerii datorate atenţiei; este activitate a intelectului şi delectare spirituală. Pentru a ajunge la cunoaşterea unui lucru trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra obiectului respectiv, să-l înţelegem; mintea noastră trebuie să-i cerceteze şi să-i clasifice trăsăturile; categoria dedusă este informaţia, ideea, cunoştinţa care rămâne în conştiinţă şi prin care omul ...
DEZGHEŢUL APELOR Sfântul Ioan din Kronstadt
Dezgheţul mărilor şi râurilor este o imagine a despărţirii sufletului de trup. Când apele sunt neacoperite de gheaţă, ele vin în contact cu aerul, care începe să le dezmierde şi cu soarele care începe să se scalde în ele. La fel, sufletele duhovniceşti eliberate de trupul lor, intră în contact cu Hristos, Care le împrospătează şi le luminează. Apele, cât ...
FLORI DE GHEAŢĂ Sfântul Inochentie al Odessei
Să ne întoarcem spre locuinţele noastre şi să intrăm în cea dintâi casă ce ne va ieşi înainte, nu a unui bogat, ci, de vreţi, fie şi a celui mai de pe urmă muritor. Ce se vede colea, pe acest geam pe jumătate stricat? Un fel de desen, necunoscut şi neajuns până acum de iscusinţa omenească. Materialul întrebuinţat se pare a ...