COLINDELE Arhiepiscopul Iustinian Chira
Colindele noastre nu fac parte din cântările cultului, dar sunt sfinte ca şi cântările slujbelor bisericeşti. Ele nu fac parte din cântările lumeşti, dar nu sunt străine de bucuriile pe care creştinul le gustă în doină, în cântecul de leagăn, în cântecul pe care îl cântă românul când se află departe şi i se face dor de ţara lui, de ...
CONTEMPLAREA Sfântul Sofronie Saharov
Atunci când contemplăm înţelepciunea dumnezeiască în frumuseţea lumii create, suntem în acelaşi timp atraşi încă şi mai puternic de frumuseţea nepieritoare a Fiinţei Dumnezeieşti descoperite nouă de Hristos. Pentru noi Evanghelia este autorevelarea divină. În năzuinţa noastră de a face din cuvântul Evangheliei substanţa întregii noastre existenţe, suntem eliberaţi prin puterea lui Dumnezeu de sub stăpânirea patimilor. + + + + ...
CUVÂNTUL Arhiepiscopul Iustinian Chira
Fiecare cuvânt pe care-l trimiţi în lume va zidi sau va dărâma. Va înălţa piscuri de lumină sau va face să se deschidă prăpăstii de întuneric. Va stârni binecuvântări sau blesteme înfricoşătoare. Cu ce vom îmbogăţi noi chipul de lumină şi de vis al lumii? Cu ce vom spori noi armonia şi frumuseţea vieţii? Cu ce vom adânci noi taina ...
FIECARE VEDE CEEA CE CAUTĂ SĂ VADĂ Arhiepiscopul Iustinian Chira
Un copil, niciodată nu observă că e gol până e inocent. Abia după ce îşi pierde inocenţa începe să-şi pună mânuţele să-şi acopere trupul. Acesta e rezultatul păcatului. Şi-a pierdut inocenţa şi de aceea s-a produs un gol interior şi de acolo se reflectă şi în afară. Un om duhovnicesc orice semne vede, că-i îmbrăcat ori nu-i îmbrăcat, tot aia ...
FIREA CÂNTĂRII Fericitul Trifon Turkestanov
Întru a sunetelor minunată potrivire glasul chemării Tale se aude. Tu ne deschizi pridvorul Raiului ce va să fie şi ne dezvălui mlădioasa fire a cântării prin sunetele pline de-armonie, prin taina adâncă a izvodirii muzicale, prin simţirea înaltă ce prinde glăsuire într-a artistului lucrare. Fiece frumuseţe adevărată, ca o atotputernică chemare, ne poartă sufletul spre Tine, făcându-ne să glăsuim ...
FLORI DE GHEAŢĂ Sfântul Inochentie al Odessei
Să ne întoarcem spre locuinţele noastre şi să intrăm în cea dintâi casă ce ne va ieşi înainte, nu a unui bogat, ci, de vreţi, fie şi a celui mai de pe urmă muritor. Ce se vede colea, pe acest geam pe jumătate stricat? Un fel de desen, necunoscut şi neajuns până acum de iscusinţa omenească. Materialul întrebuinţat se pare a ...
FRUMUSEŢEA MĂRII Sfântul Vasile cel Mare
Frumoasă este marea pentru Dumnezeu pentru multe pricini; e frumoasă, pentru că îmbrăţişează de jur împrejur insulele, dându-le în acelaşi timp şi frumuseţe şi siguranţă. Mai mult, marea apropie pământurile care sunt la mari depărtări unele de altele şi face pentru cei ce călătoresc pe mare neîmpiedicate legăturile dintre aceste pământuri; prin aceste legături marea ne dăruieşte cunoaşterea faptelor necunoscute; ...
FRUMUSEŢEA SOARELUI Sfântul Vasile cel Mare
Dacă cele trecătoare sunt aşa de minunate, cum vor fi cele veşnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase, cât de frumoase vor fi cele nevăzute? Dacă măreţia cerului depăşeşte măsura minţii omeneşti, ce minte omenească va putea descoperi natura celor veşnice? Dacă soarele, care este supus stricăciunii, este atât de frumos şi atât de mare, dacă este iute în ...
FULGII DE NEA Sfântul Inochentie al Odessei
În vremea iernii nu cade din cer nici un firicel de zăpadă care să nu fie – în primul rând – îngrijit, bine făcut şi chiar împodobit cu toată grija şi căruia – în al doilea rând – să nu i se fi arătat pe faţa pământului un anumit loc şi o anumită legătură cu celelalte firicele de zăpadă, asemenea ...
GHEAŢA Sfântul Inochentie al Odessei
Oare ştiţi voi câte legi s-au avut în vedere la formarea gheţii, iarna? Colea, pe cel mai neînsemnat pârâu, pe cea mai mică baltă, s-a repetat, în formă, ceea ce s-a întâmplat oarecând cu munţii cei uriaşi şi la formarea acelor stânci uriaşe dintr-înşii, la care nu te poţi uita fără de mirare şi spăimântare! Toate acestea şi altele multe ...