ACASĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Oriunde s-ar duce un om, el sfârşeşte mereu prin a se întoarce acasă. La fel este cu creştinul, oricine ar fi, om de vază sau de rând, bogat sau sărac, savant sau neştiutor; orice ar putea fi, oricare ar fi locul pe care îl ocupă în societate, orice ar face, el trebuie să-şi amintească mereu că nu este la el ...
ACUL CU GĂMĂLIE Părintele Ilie Cleopa
Iarăşi, de mirare ne este faptul că numărul atomilor cuprinşi într-o gămălie de ac se ridică la cifra, ce nu se poate concepe, de 8 sextilioane (8 urmat de 21 de zerouri) şi dacă cineva ar voi să numere aceşti atomi, de ar număra câte un miliard pe secundă, i-ar trebui 250 de ani pentru a face această socoteală. Fraţii ...
AERISIREA ÎNCĂPERII Sfântul Ioan din Kronstadt
„Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6, 33). Cum, în ce chip să căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu? Iată cum. Dacă vrei să-ţi aeriseşti locuinţa sau să te plimbi la aer curat, gândeşte-te mai întâi dacă propria-ţi inimă este sau nu curată. Mulţi dintre noi doresc să-şi aerisească ...
ALIPIREA DE LUME Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Frica de Dumnezeu se agoniseşte atunci când omul, după ce s-a lepădat de lume şi de toate cele ce sunt în lume, îşi adună toate gândurile şi se cufundă tot în contemplarea lui Dumnezeu şi în simţirea fericirii făgăduite Sfinţilor Lui. Dacă nu s-a slobozit de lume, sufletul nu poate să-L iubească pe Dumnezeu fără făţărnicie, deoarece lucrurile lumeşti sunt ...
ANCORA Sfântul Tihon din Zadonsk
Ştii tu oare, creştine, ce fac marinarii în timpul unei furtuni cumplite? Nemaiavând nădejde de scăpare, ei aruncă ancora în adâncul mării şi o înţepenesc în pământ, pentru ca în acest chip să poată salva corabia şi pe ei dimpreună cu ea; şi astfel scapă de la înec. Urmând întocmai pilda acelor corăbieri, aşa li se cuvine să facă şi ...
ANOMALIA Sfântul Ioan din Kronstadt
De ce oare natura în întregul ei şi toate ale sale îşi urmează cursul într-o ordine atât de înţeleaptă şi de minunată? Fiindcă o conduce şi o direcţionează Însuşi Creatorul. De ce oare în firea omenească – omul fiind suprema încununare a naturii – există atâta dezordine? De ce apar în viaţa omului atâtea dereglări şi anomalii? Fiindcă omului i-a ...
ANUL NOU Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Încheind anul care a trecut şi întâmpinându-l pe cel nou, trebuie neapărat să cugetăm, cu inimă înfrântă, astfel: zilele trecute ale vieţii noastre s-au dus fără putinţă de întoarcere, dar ce lucru bun am făcut în ele? Vremea care a rămas ne apropie de bătrâneţe, sfârşitul e neştiut, iar judecata lui Dumnezeu nu va întârzia. De aceea, fiecare dintre noi ...
APELE PRIMĂVERII Sfântul Inochentie al Odessei
Semn al apropierii primăverii sunt pâraiele de apă. Toată faţa pământului începe în acest răstimp a se topi şi a lăcrima; înseşi nisipurile sunt umede, înseşi pietrele sunt ude. Acelaşi lucru se petrece şi la începutul reînnoirii duhovniceşti a omului prin mijlocirea pocăinţei: inima lui e plină de căinţă şi ochii lui sunt plini de lacrimi. După cum în starea ...
APROPIEREA DE DUMNEZEU Sfântul Ioan din Kronstadt
Înaintea lui Dumnezeu întreaga lume materială este ca şi când n-ar fi; fiinţele însufleţite, precum Îngerii şi oamenii, aşijderea. Dar au existenţă durabilă acele făpturi care sunt aproape de Dumnezeu, având chipul şi asemănarea Lui. Celelalte făpturi se trec precum umbra. „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24, 35). + + + + + + ...
ARBORELE FIRII OMENEŞTI Sfântul Sofronie Saharov
Hristos este Dumnezeu nemărginit. El nu S-a răstignit numai pentru credincioşi, ci pentru tot omul, de la Adam şi până la cel de pe urmă ce va a se naşte din femeie. A urma lui Hristos înseamnă a pătimi pentru a vindeca şi a mântui întreaga omenire. Nu poate fi altfel. A iubi pe aproapele nostru ca pe noi înşine, a ...