CALUL NEÎMBLÂNZIT Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că un cal înverşunat şi neîmblânzit, ca să se facă bun pentru toată lucrarea şi trebuinţa, este învăţat, înfrânat şi smerit în felurite chipuri de către stăpânul său şi aşa, încetul cu încetul, el leapădă înverşunarea sa firească şi ajunge să fie blând şi folositor pentru stăpânul său în orice muncă. Prin firea sa, tot omul este întocmai ca ...
CAPODOPERA Sfântul Ioan din Kronstadt
Omul este o splendidă, magnifică, preaiscusită operă a unui Artist desăvârşit: Dumnezeu. La obârşie era neîntinată, neispitită, nestricăcioasă, curată, dar prin păcat, prin această nevoie pe care duhul întunericului a dat-o firii, prin această spurcată, absurdă şi haină putere a ajuns să fie întinată şi bolnavă, necurată şi coruptă, din pricina firii duale a omului, alcătuit din trup şi suflet. ...
CAPUL ŞI MĂDULARELE Sfântul Nicolae Cabasila
E drept că şi mădularele unui trup sunt unite cu capul, (doar prin această unire şi trăiesc, căci în clipa în care această unire s-ar strica, şi capul şi mădularele ar pieri), cu toate acestea, mădularele credincioşilor par că se leagă mai strâns de Domnul Hristos decât de capul lor firesc; mai mult viază prin Fiul Domnului decât prin buna ...
CEA MAI FRUMOASĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Omul, creatura cea mai frumoasă şi cea mai de preţ, cea mai aleasă dintre cele făcute de mâna lui Dumnezeu; cea mai armonioasă şi cea mai perfectă şi cea care ar trebui să fie cea mai curată, neatinsă de nici o întinăciune, ca şi creaţie a lui Dumnezeu, chip şi templu al Său. Să nu ne lăsăm atinşi de nimic ...
CHEIA COMORII Sfântul Ioan din Kronstadt
Credinţa este cheia de la comoara lui Dumnezeu. Ea se poate afla într-o inimă simplă, bună, iubitoare. „De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede” (Marcu 9, 23). Credinţa este vorbire duhovnicească; cu cât i se dezleagă mai uşor limba, cu atât mai bogat ţâşnesc din ea izvoare dumnezeieşti. Când ea se exprimă liber, întocmai ca vorbirea obişnuită, ...
CINSTEA CUVENITĂ OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Cum să-l înjosim pe om coborându-l până la treapta de fiinţă necuvântătoare pentru ca apoi să-l socotim degenerat ca, pe de o parte, să se demonstreze asemănarea cu cele necuvântătoare (oare I se mai poate atribui astfel Creatorului necesara trăsătură dumnezeiască a dreptăţii în pofida imperfecţiunii trupului fiinţelor necuvântătoare raportată la sufletul iraţional?) şi, pe de alta, să se explice, ...
COPACUL ÎNCOVOIAT Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că un copac încovoiat nu foloseşte la nimic. Aşa este şi omul cel hain, a cărui inimă este nedreaptă. Acesta nu e bun de nimic, întocmai ca şi copacul cel sucit. Dacă este slugă, lucrează cu lenevie şi cu viclenie, fiind necredincios şi prefăcut. De este pedepsit, cârteşte şi se răzvrăteşte. Iar de este miluit, nesocoteşte mila. La bucurie ...
CORBUL Sfântul Simeon din Dajbabe
Întocmai precum în august un corb flămând va mânca fie şi o smochină, tot astfel un biet om va spune o minciună într-o împrejurare nedorită. Corbilor li se cuvine să mănânce carne, iar oamenilor, să spună adevărul. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
CRUCEA Arhiepiscopul Iustinian Chira
Crucea s-a făcut pom Sfânt, dătător de răcorire şi dulceaţă sufletului omenesc, hrisov veşnic, scris şi pecetluit cu sângele Fiului lui Dumnezeu, prin care fiii lui Adam s-au făcut iarăşi cetăţeni ai Raiului. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
CURĂŢAREA POMULUI Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că un grădinar, când curăţă un pom – un măr sau altul asemenea –, îi taie vlăstarii şi ramurile netrebuincioase, care vlăguiesc pomul de puteri şi opresc roadele din creşterea lor sau care pot să-l şi usuce, de nu vor fi tăiate dintru început. Tot omul este asemenea unui pom şi dinlăuntrul său, din inimă, întocmai unor cioturi şi ...