FUNIA SALVATOARE Sfântul Ioan din Kronstadt
Ce va fi cu omul care, căzând din corabie în apă şi văzând funia care I se aruncă sau luntrea trimisă ca să-l salveze, nu numai că nu se agaţă de funie sau de luntre, ci le respinge! Piere în adânc. Aşa şi creştinii cărora li se dă din Cer spre mântuirea de veşnica pieire ceva ca un colac de ...
GÂNDUL POCĂINŢEI Compozitorul Arvo Pärt
Omul, dacă se pocăieşte, de multe se eliberează. Iată, te duci la un prieten şi îi spui tot ce ai pe inimă şi deja îţi este mai uşor. Chiar şi pentru un lucru atât de mic. Dar trebuie să ne pocăim din temelie. Omul trebuie să se elibereze de această povară. Dacă mergeţi la un al treilea şi îi spuneţi ...
GÂNDURI BUNE ŞI RELE Sfântul Paisie Aghioritul
La începutul vieţii lui duhovniceşti, omul alungă gândurile rele prin meditaţia duhovnicească, prin rugăciune şi prin lupta lui jertfelnică. După aceea vin în întregime gândurile cele bune. Mai târziu încetează şi gândurile bune şi vine iluminarea dumnezeiască. Mustrând răul, deseori nu iese nimic. Arătând binele, răul se mustră el singur. Ca mintea şi inima unui creştin luptător să se curăţească, trebuie ca ...
GÂNDURILE COPILULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Înainte de a învăţa să-şi exprime gândurile, copilul deţine o multitudine de cunoştinţe. Orice imagine îşi lasă amprentele pe tăbliţa minţii sale: în timp ce mintea lucrează, copilul nu e conştient de ceea ce se întâmplă cu el. Cine l-a învăţat să memoreze cele care se derulează şi se perindă prin faţa ochilor săi? Cine i-a imprimat minţii copilului în ...
GEOLOGIE Sfântul Ioan din Kronstadt
Cuvântul lui Dumnezeu scris vorbeşte mai adevărat şi mai clar despre lume. Cuvântul naturii este închis în ea şi nu poate exprima nimic desluşit, de la sine, rămânând literă moartă, fără glas. „Unde erai tu – omule – când am întemeiat pământul?” (Iov 38, 4). Erai, oare, lângă Dumnezeu când a întocmit universul? „Cine a căutat în adânc Duhul Domnului ...
ICOANĂ A FACERII LUMII Sfântul Inochentie al Odessei
În fiecare primăvară noi vedem destul de limpede icoana facerii lumii, care deşi nu are întinderea acelei privelişti – pe care de altminteri nici nu o ar putea cuprinde ochiul nostru cel slab –, totuşi prin necontenita sa repetare o înlocuieşte minunat de bine. Amintiţi-vă cum descrie Moise facerea lumii: cea dintâi lucrare a atotputerniciei dumnezeieşti, după ce a făcut ...
ILUMINATUL STRADAL Sfântul Inochentie al Odessei
Lumina harului nu se aseamănă cu lumina înţelepciunii pământeşti care, ca lumina lămpilor de stradă, luminează în vremea nopţii, dar nu încălzeşte deloc, nefiind în stare a da viaţă nici măcar unui firicel de iarbă. Dimpotrivă, unde străluceşte harul lui Hristos, acolo întreaga fiinţă a omului se schimbă şi ajunge într-o aşa stare, precum natura în vremea primăverii. Atunci însuşi ...
ÎMPREJURĂRILE EXTERIOARE Sfântul Arsenie Boca
În realitate împrejurările, oricât de curioase ar fi – şi poate cu atât mai mult –, nu sunt decât excitaţii din afară care declanşează mecanismul nostru metafizic: creşterea noastră spirituală – devenim practic şi real, conştienţi şi de cealaltă dimensiune a existenţei, al cărei umil suport biologic putem fi şi noi, cei în cauză. + + + + + + + ...
ÎN FAȚA VIEȚII Maica Siluana Vlad
Ce cuvânt frumos acest „a face față”! Te trimite cu gândul și simțirea la curajul și bucuria de a sta în fața vieții cu toate problemele ei, de a sta în fața celor pe care le afli despre tine privindu-i pe ceilalți, și multe altele, dar toate concentrate în puterea de a fi conștienți de demnitatea omului de a fi ...
ÎNCEPUTUL ZILEI Sfântul Tihon din Zadonsk
La răsăritul soarelui oamenii ies la munca lor, după cum cântă Psalmistul: „Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara” (Psalmul 103, 24). Prin aceasta se învaţă şi creştinii să iasă la ostenelile lor cele bineplăcute lui Dumnezeu, „să lepede lucrurile întunericului şi să se îmbrace cu armele luminii”, să facă binele (Romani 13, 12), „fiindcă a ...