TOT SAU NIMIC Sfântul Ioan din Kronstadt
Spune-ţi în inimă, din toată… inima: „Domnul înseamnă pentru mine totul; eu singur sunt un nimeni, neputincios, nimic nu pot face”. „Fără Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15, 5) – spune Însuşi Domnul – „Eu fiind Acela ce poate face totul şi cu prisosinţă pentru voi”. Convinge-te că este aşa în fiecare minut al vieţii în inima ta şi ...
TRECEREA ÎN VEŞNICIE Arhiepiscopul Iustinian Chira
Moartea e, şi pentru creştin, un amurg încărcat de melancolie. Despărţirea de lumea aceasta e grea. Şi soarele când apune se uită parcă înapoi, spre plaiurile pe care le-a luminat o zi întreagă şi care se acoperă de umbră. Dar aşa cum soarele răsare în altă lume, la fel şi creştinul, prin Învierea din morţi a lui Iisus Hristos, a ...
UMBRA Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că umbra nu are nimic în sine: nici viaţă, nici trup, nici mişcare, ci doar asemănarea cu trupul; iar când se ascunde soarele, dispare şi ea tot atunci. La fel şi omul, nimic nu este fără Dumnezeu. Atâta vreme cât Domnul îl ţine, îl îndrumă şi îl luminează, el se crede a fi ceva şi pare că este, însă ...
UNTDELEMNUL CANDELEI Sfântul Ioan din Kronstadt
Când te rogi, fă totul cu înţelegere. Când torni untdelemn în candelă gândeşte-te că în fiecare zi şi minut ale vieţii tale Dătătorul de viaţă te ţine în viaţă prin Duhul Său Preasfânt şi că în fiecare zi, prin somn în privinţa trupului şi prin rugăciune şi cuvântul lui Dumnezeu în privinţa sufletului, toarnă în tine untdelemnul vieţii, pentru a ...
VÂNTURILE Sfântul Ioan din Kronstadt
În natură adie uneori un vânt căldicel, aromitor, care îţi mângâie şi îţi pătrunde plăcut şi uşor trupul, iar cerul este senin. Alteori bate vântul rece care îţi provoacă o senzaţie de frig şi de apăsare, îţi intră în oase, îţi face o piele de găină şi tot atunci cerul şi pământul se întunecă. Sau, fără nici o adiere de ...
VÂRSTA SENECTUŢII Sfântul Nectarie al Eghinei
Caracterul senectuţii e minunat, fiindu-i conferit de mulţimea anilor adunaţi în decursul unei vieţuiri îndelungate; această vârstă se bucură de alte câteva calităţi deosebite care-i sporesc podoaba: în ea străluceşte înţelepciunea, iar sfatul, priceperea şi cugetul senin şi cuprinzător îi încununează gândurile. Înfăţişarea impune şi cere din partea tuturor respect şi cuviinţă deosebite. Senectutea este ultima etapă a vieţii pământeşti ...
VEŞMÂNTUL SUFLETULUI Sfântul Sofronie Saharov
A dobândi rugăciunea înseamnă a dobândi veşnicia. Când trupul stă să moară, strigătul „Iisuse Hristoase” devine veşmântul sufletului; când creierul nu mai funcţionează şi este greu să ne aducem aminte alte rugăciuni, în lumina cunoştinţei dumnezeieşti ce purcede din acest Nume, duhul nostru se va înălţa spre viaţa cea nestricăcioasă. + + + + + + + + + + + ...
VEST ŞI EST Sfântul Sofronie Saharov
Vesticii au pierdut credinţa şi au căzut într-o viaţă trupească, dar au o cultură chiar raţionalistă sau umanistă care îi ţine într-un anume nivel. Au coborât încet-încet, dar au, într-un mare grad, o politeţe care îi opreşte să cadă mult mai jos. Ortodocşii însă, atunci când îşi pierd credinţa, nu au o cultură umanistă care să-i ţină şi atunci merg ...
VIAŢA LA ŢARĂ Sfântul Teofan Zăvorâtul
Viaţa la ţară are mult adevăr. Viaţa oraşelor, şi mai ales a capitalelor, este departe de adevăr: toţi fac pe comedianţii. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
VIAŢA LUNGĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
De ce îi dă Dumnezeu omului viaţă lungă pe pământ? Ca să aibă timp să se pocăiască, să se cureţe de păcate şi de patimi şi pentru ca să-i pătrundă în inimă tot adevărul şi toată dragostea, prin educarea simţurilor, în raport cu binele şi cu răul. + + + + + + + + + + + + + + ...