CALEIDOSCOPUL Sfântul Ioan din Kronstadt
Tu eşti acelaşi (Psalmul 101, 28), se spune despre firea neschimbătoare a lui Dumnezeu. O, dacă şi tu, omule, ai rămâne neschimbat, azi, mâine şi poimâine şi aşa mai departe şi nu te-ai preface într-o mie de feluri, ca un caleidoscop! O, dacă ai rămâne şi tu mereu acelaşi, paşnic, bun, simplu, amabil, răbdător, iubitor de muncă, binevoitor, generos! Ai ...
ÎNŢELEPCIUNEA ANIMALELOR Sfântul Nectarie al Eghinei
Cel care supune observaţiei un animal anume poate, desigur, să determine care sunt limitele ştiinţei şi înţelepciunii aceluia? Înţelepciunea şi priceperea animalelor au un caracter particular: fiecare animal are înţelepciunea corespunzătoare lui; înţelepciunea unui animal nu se înrudeşte câtuşi de puţin cu înţelepciunea altui animal dintr-o altă clasă şi nu au acelaşi fundament, pentru că nu au ca temei raţiunea, ...
NĂZUINȚA SPRE FRUMOS Regizorul Andrei Tarkovski
Vorbind despre aspirația spre frumos, despre faptul că idealul este un scop spre care tinde arta și de dragul căruia se dezvoltă, eu nu sunt deloc de acord cu ideea că el trebuie să evite „mizeria“ terestră. Dimpotrivă! Imaginea artistică este întotdeauna o parabolă, adică o substituire a ceva cu altceva. Ceva mai mare – cu ceva mai mic. Vorbind ...
OCHIUL ORB Regizorul Andrei Tarkovski
Excelent ascunsă de ochii celor care nu urmăresc adevărul sau cărora le este contraindicată, această profundă lipsă de spiritualitate, care nu este percepută, dar este judecată de artă, reaua-voință și refuzul de a reflecta la sensul și scopul existenței sale în cel mai înalt sens sunt substituite foarte des până la vulgaritate de primitiva exclamație: „Nu-mi place! E neinteresant!“. Acesta ...
PARFUMUL ADEVĂRAT Sfântul Ioan din Kronstadt
Constatăm cu mirare că, oricât de mult ne-ar preocupa sănătatea şi oricât de mare ar fi grija de a ne-o păstra, oricât de săţioase şi de gustoase mâncărurile pe care le mâncăm şi băuturile pe care le bem şi oricât de mult ne-am plimba în aer liber, până la urmă pe toţi ne lovesc bolile şi stricăciunea trupească, pe când ...
ŞTIINŢA Sfântul Nectarie al Eghinei
Ştiinţa este creaţia şi avuţia intelectului uman; acesta, îmboldit de o curiozitate înnăscută faţă de iubirea de cunoaştere, cercetează şi observă toate obiectele care-i cad sub simţuri cu dorinţa de a le cunoaşte şi a clasifica trăsăturile specifice. Mulţimea şi varietatea cunoştinţelor dobândite îl constrâng să le împartă în omogene sau eterogene şi să le aşeze într-o ierarhie, ca prin ...
ŞTIINŢA ŞTIINŢELOR ŞI ARTA ARTELOR Sfântul Ioan din Kronstadt
Împătimirea sufletului de cele pământeşti şi trupeşti până la uitarea de Dumnezeu vine de la diavolul, care face ca, atunci când ni se leagă inima de cele pământeşti şi trupeşti, ea să devină vasul spurcat al patimilor, în loc să privească cu chibzuinţă spre cele de Sus şi să fie vas duhovnicesc şi templu al Duhului Sfânt. „Nu puteţi să ...