Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

UMBRA   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că umbra nu are nimic în sine: nici viaţă, nici trup, nici mişcare, ci doar asemănarea cu trupul; iar când se ascunde soarele, dispare şi ea tot atunci. La fel şi omul, nimic nu este fără Dumnezeu. Atâta vreme cât Domnul îl ţine, îl îndrumă şi îl luminează, el se crede a fi ceva şi pare că este, însă ...

UNTDELEMNUL CANDELEI   Sfântul Ioan din Kronstadt

Când te rogi, fă totul cu înţelegere. Când torni untdelemn în candelă gândeşte-te că în fiecare zi şi minut ale vieţii tale Dătătorul de viaţă te ţine în viaţă prin Duhul Său Preasfânt şi că în fiecare zi, prin somn în privinţa trupului şi prin rugăciune şi cuvântul lui Dumnezeu în privinţa sufletului, toarnă în tine untdelemnul vieţii, pentru a ...

VÂNTURILE   Sfântul Ioan din Kronstadt

În natură adie uneori un vânt căldicel, aromitor, care îţi mângâie şi îţi pătrunde plăcut şi uşor trupul, iar cerul este senin. Alteori bate vântul rece care îţi provoacă o senzaţie de frig şi de apăsare, îţi intră în oase, îţi face o piele de găină şi tot atunci cerul şi pământul se întunecă. Sau, fără nici o adiere de ...

VÂRSTA SENECTUŢII   Sfântul Nectarie al Eghinei

Caracterul senectuţii e minunat, fiindu-i conferit de mulţimea anilor adunaţi în decursul unei vieţuiri îndelungate; această vârstă se bucură de alte câteva calităţi deosebite care-i sporesc podoaba: în ea străluceşte înţelepciunea, iar sfatul, priceperea şi cugetul senin şi cuprinzător îi încununează gândurile. Înfăţişarea impune şi cere din partea tuturor respect şi cuviinţă deosebite. Senectutea este ultima etapă a vieţii pământeşti ...

VEGETAŢIA   Sfântul Ioan din Kronstadt

În existenţa lumii vegetale găsim o dovadă palpabilă a omniprezenţei lui Dumnezeu şi a lucrării Sale proniatoare. Există oare vreun loc pe pământ în care vegetaţia să nu-şi facă simţită prezenţa? Ea acoperă câmpiile, se caţără pe povârnişurile inaccesibile ale munţilor de piatră, răzbeşte în pustiuri, sloboade rădăcini în apă şi printre ape, pe ostroave nelocuite. Şi cine o creşte ...

VEŞMÂNTUL SUFLETULUI   Sfântul Sofronie Saharov

A dobândi rugăciunea înseamnă a dobândi veşnicia. Când trupul stă să moară, strigătul „Iisuse Hristoase” devine veşmântul sufletului; când creierul nu mai funcţionează şi este greu să ne aducem aminte alte rugăciuni, în lumina cunoştinţei dumnezeieşti ce purcede din acest Nume, duhul nostru se va înălţa spre viaţa cea nestricăcioasă. + + + + + + + + + + + ...

VEST ŞI EST   Sfântul Sofronie Saharov

Vesticii au pierdut credinţa şi au căzut într-o viaţă trupească, dar au o cultură chiar raţionalistă sau umanistă care îi ţine într-un anume nivel. Au coborât încet-încet, dar au, într-un mare grad, o politeţe care îi opreşte să cadă mult mai jos. Ortodocşii însă, atunci când îşi pierd credinţa, nu au o cultură umanistă care să-i ţină şi atunci merg ...

VIAŢA LA ŢARĂ   Sfântul Teofan Zăvorâtul

Viaţa la ţară are mult adevăr. Viaţa oraşelor, şi mai ales a capitalelor, este departe de adevăr: toţi fac pe comedianţii. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...

VIAŢA LUNGĂ   Sfântul Ioan din Kronstadt

De ce îi dă Dumnezeu omului viaţă lungă pe pământ? Ca să aibă timp să se pocăiască, să se cureţe de păcate şi de patimi şi pentru ca să-i pătrundă în inimă tot adevărul şi toată dragostea, prin educarea simţurilor, în raport cu binele şi cu răul. + + + + + + + + + + + + + + ...

VIAŢA NOASTRĂ   Sfântul Ioan din Kronstadt

Viaţa noastră, ce este ea oare? Arderea unei lumânări. Ajunge să sufle în ea Cel care a aprins-o ca să se stingă. Viaţa noastră, ce este ea oare? Drumul unui călător; odată ajuns la un anumit soroc, porţile i se deschid, îşi lasă hainele (trupul) şi toiagul de pelerin şi intră în casă. Viaţa noastră, ce este ea oare? Îndelungat ...