FORFOTA LUMII Sfântul Sofronie Saharov
Lumea care ne înconjoară trăieşte astăzi mai dinamic decât înainte. Dar cu cât mai multă este forfota în lume, cu atât mai grea devine păstrarea unui cuget creştinesc. De pretutindeni năvălesc asupra noastră tot felul de idei care turbură viaţa noastră. În viforniţele vremii noastre este de folos totdeauna să fii treaz. Este primul lucru pe care vi-l cer: ascultaţi ...
FORFOTA ZILEI Sfântul Ioan din Kronstadt
Dacă oamenii consacră atât de mult timp forfotei vieţii zilnice, făcându-ne pe noi să-i aşteptăm în zadar până îşi termină treburile, atunci de ce n-am face aşa şi noi, slujitorii lui Dumnezeu, lucrând cele duhovniceşti fără grabă, temeinic, cu tâlc, simţit, cu cea mai mare evlavie şi sârguinţă înaintea lui Dumnezeu, citind rar, desluşit rugăciunile? Mai bine să aştepte ei ...
FRACŢIUNEA DE SECUNDĂ Sfântul Sofronie Saharov
Întreaga noastră viaţă pământească, de la naştere şi până la cea din urmă suflare a noastră, va arăta la sfârşit ca un singur act concentrat. Conţinutul şi calitatea ei se vor vedea într-o fracţiune de secundă. Să ne imaginăm un pahar din cel mai limpede cristal, plin cu apă. O singură privire ne va spune dacă apa e curată sau ...
GLASUL FLORILOR Sfântul Nicodim Aghioritul
Un mare filosof creştin mergea odată pe o cărare din mijlocul unei câmpii înflorite şi îmbălsămate cu frumuseţea şi mireasma miilor de flori. Şi acest om învăţat şi credincios, având un băţ în mâna sa, mergând pe cărare prin mijlocul florilor, a început a se opri şi a bate florile cu toiagul ce-l avea în mână şi, lovindu-le, le zicea: ...
HRĂNITORUL ŞI HRANA SUFLETULUI NOSTRU Sfântul Nicolae Cabasila
De multe lucruri are lipsă trupul omenesc spre a se susţine în această viaţă: de aer, de lumină, de hrană, de îmbrăcăminte. Toate acestea întreţin în chip firesc trupul şi mădularele lui. Ei bine, niciodată nu avem lipsă în acelaşi timp chiar de toate aceste lucruri, ci de unele ne folosim acum, de altele altădată, după cerinţele clipei şi ale ...
IARBA Părintele Ilie Cleopa
Dacă noi privind iarba pe care pururea o călcăm cu picioarele ne vom aduce aminte de asemănarea ce o avem împreună, după cuvântul Scripturii care zice: „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului” (Psalm 102, 15), şi iarăşi: „Tot trupul este iarbă şi toată slava omului ca floarea câmpului” (Isaia 40, 6), şi iarăşi: „Zilele mele ca umbra s-au ...
ÎNDELETNICIRILE OMENEŞTI Sfântul Sofronie Saharov
La Muntele Athos, când eram încă începător, un monah bătrân mi-a spus într-o zi ceva minunat în legătură cu treburile cele mai smerite: „Nici o muncă nu înjoseşte valoarea omului, singur păcatul năruie viaţa dumnezeiască în noi”. Treburile ce nu pot deveni patimă sânt cele mai potrivite vieţii duhovniceşti. Dacă sunt bucătar, pregătesc hrana rugându-mă pentru cei pe care Domnul ...
ÎNDEMNUL PRIMĂVERII Sfântul Inochentie al Odessei
Văzând frumuseţea naturii în timpul primăverii, văzând bucuria şi mulţumirea tuturor făpturilor şi auzind corul cel minunat al înaripatelor care fac să tremure văzduhul şi să răsune dumbrăvile şi câmpiile de cântare, cine nu va fi gata să repete din tot sufletul şi din toată inima ceea ce a grăit Făcătorul, îndată după ce a zidit lumea: „iată toate sunt ...
ÎNGROPĂCIUNEA Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi cum este îngropat un mort ori îţi înmormântezi tu tatăl sau mama, prietenul sau fratele. Această împrejurare îţi dă o pricină pentru tânguire, însă nu aceea dintru care mulţi plâng fără de folos; ci tu să verşi lacrimile tale cugetând la pricina morţii, adică la păcatul care l-a adus într-o stare atât de jalnică pe omul cel care a ...
ÎNJURĂTURA Părintele Arsenie Boca
Aşa sunt gândurile de hulă: răbufniri de păcură în raza de soare. Faptul dragostei trupeşti lasă o puternică impresie în toată pivniţa fiinţei, în acea zonă de nouă zecimi a subconştientului. Aici, fapta, rezumată în simbol, se sedimentează ca un conflict cu conştiinţa. Cenzura morală astupă un depozit de dinamită, după ce n-a reuşit să-l refuze. O înjurătură de Dumnezeu e ...