PRIMUL CÂNTEC Arhiepiscopul Iustinian Chira
Cel mai frumos şi sfânt prinos pe care un om îl aduce lui Dumnezeu este cântarea. Toată făptura cântă. Cântă Îngerii din Cer, cântă vântul şi apele cântă. Cântă păsările codrului, cântă greierii pământului, dar mai presus de toate cântă omul. Omul cântă şi la bucurie şi la supărare, el cântă, cântă… Cântarea este un dar pe care Dumnezeu i l-a ...
PROPOVĂDUIREA FIRII Fericitul Trifon Turkestanov
Ce e lauda mea înaintea Ta! N-am auzit cum cântă Heruvimii: aceasta datu-li-s-a unor suflete înalte; dar ştiu cum Te slăveşte întreaga fire. Se întâmpla la vreme de iarnă să contemplu cum în tăcerea lunii se-auzea că Ţi se roagă-n şoaptă tot pământul, înveşmântat în dalba haină-a sa, ce strălucea cu nestematele-i de nea. Văzut-am cum se bucura de Tine ...
PUSTIIREA Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că o casă în care stăpânul nu mai locuieşte este murdară şi plină de gunoi, praf şi păienjeniş; o ţarină fără plugar se pustieşte, se face neroditoare şi odrăsleşte ierburi netrebuincioase; o vie sau o livadă fără lucrător se pierde; o corabie fără un bun cârmaci e înecată de furtună şi de valurile mării şi aşa mai departe. Întocmai ...
PUTEREA GRÂULUI Sfântul Luca al Crimeei
Este cunoscut că grâul, meiul şi muştarul găsite în sarcofagele mumiilor egiptene – care au o vechime de 3000 de ani –, dacă nu au fost supuse acţiunilor dăunătoare, în care să fi fost posibile procese fermentative ce le-ar fi putut afecta, pot da roade bune dacă sunt plasate în condiţii favorabile de umiditate şi căldură. Următoarea experienţă a fost realizată ...
RAMURA USCATĂ Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi într-un pom o ramură ce s-a uscat din pricină că n-a mai avut în sine seva care-i ţinea viaţa. Pricepe de aici că întocmai ca o ramură uscată este acel creştin care nu are o credinţă vie, a cărei viaţă se vădeşte prin dragoste şi prin celelalte roade ale sale. Unul ca acesta prin nimic nu e legat de ...
RÂVNA Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că atunci când un om râvneşte să dobândească un lucru, îl caută cu multă sârguinţă. De pildă, dacă cineva doreşte să primească cinstea sau bogăţia lumii, el doar pentru acestea se va strădui, purtându-le în inima şi în cugetul său. Asemenea şi cel ce năzuieşte la o viaţă creştină evlavioasă, numai de ea se va îngriji, zi şi noapte ...
RAZELE VIEŢII Sfântul Nicolae Cabasila
Prin lucrarea Sfintelor Taine, Soarele Dreptăţii intră, ca printr-o mare deschizătură a firii, în această lume întunecată şi omoară tot ce-i pieritor în ea, împrăştiind peste tot duh de viaţă nemuritoare, căci Lumina lumii biruieşte lumea, după cuvintele Lui: „Eu am biruit lumea”, vrând adică să spună prin aceasta că trupul muritor şi stricăcios se face vrednic de o viaţă ...
ROUA VIEŢII VEŞNICE Sfântul Teofan Zăvorâtul
Inima mea să fie pentru Tine pământ bun, şi harul Tău să o adape cu roua vieţii veşnice. Harul Tău să secere totdeauna în ţarina inimii mele spicele cele bune: frângerea inimii, închinarea, sfinţenia şi tot ce este plăcut înaintea Ta. Adu-mi sufletul înapoi în curţile Raiului desfătării, ca să petreacă în lumină, ca în mijlocul dulceţii Raiului să grăiesc şi eu, ...
SEDENTARISMUL SUFLETESC Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Sufletul omului care stă degeaba se strică pe zi ce trece: simţirea se stinge, judecata devine slabă, voinţa se răceşte; omul care s-a obişnuit să stea degeaba nu se simte în stare să înfrunte nici o greutate. Statul degeaba nu este mai puţin pierzător nici pentru trup. Slăbiciunea, moleşeala, istovirea, iar de aici un şir întreg al bolilor de tot ...
SENS UNIC Sfântul Ioan din Kronstadt
Mă simt plin de lumină, de căldură şi de linişte când mă îndrept cu tot sufletul către Soarele cel nevăzut, Soarele Dreptăţii, Hristos, Dumnezeul meu. Atunci mi se topeşte gheaţa de pe inimă, mi-o simt spălată de necurăţie şi stricăciune, se risipeşte bezna, fuge moartea duhovnicească, se înstăpâneşte viaţa cerească, nimic din cele pământeşti nu mă mai atinge. + + + ...