APELE PRIMĂVERII Sfântul Inochentie al Odessei
Semn al apropierii primăverii sunt pâraiele de apă. Toată faţa pământului începe în acest răstimp a se topi şi a lăcrima; înseşi nisipurile sunt umede, înseşi pietrele sunt ude. Acelaşi lucru se petrece şi la începutul reînnoirii duhovniceşti a omului prin mijlocirea pocăinţei: inima lui e plină de căinţă şi ochii lui sunt plini de lacrimi. După cum în starea ...
BAIA Sfântul Tihon din Zadonsk
Vedem că oamenii, întrând în baie, se spală de urâciunile şi murdăriile trupeşti şi ies din baie curaţi şi îmbrăcaţi în cămaşă albă. Tot aşa şi creştinii, intrând în baia Sfântului Botez, se spală de întinăciunea păcatelor, se curăţă şi se sfinţesc, se îmbracă cu haina prealuminoasă şi scumpă a dreptăţii lui Hristos ca şi cu o porfiră împărătească şi ...
CUNOŞTINŢA LUI DUMNEZEU Sfântul Nectarie al Eghinei
Viaţa care curge necontenit, care se stinge şi tot atunci apare din nou, înnoirea perpetuă, existenţa a toate care e trecătoare şi totuşi veşnică, scena întregului univers, adevărată şi totodată amăgitoare, pe care apar pentru scurtă vreme diferiţii actori ai lumii, ca apoi să dispară pentru totdeauna, după ce fiecare îşi va fi dat pe faţă chipul în marea dramă ...
FIERUL ÎNCINS Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că fierul în foc se înmoaie şi cu cât se încinge mai mult, cu atât mai moale se face. Întocmai se face şi cu omul: din fire, orice om este aspru ca fierul – răutatea păcatului i-a învârtoşat inima şi i-a făcut-o tare ca oţelul. Iată de ce o inimă neînnoită prin harul Sfântului Duh este numită „de piatră” ...
FRUMUSEŢEA CEA DINTÂI Fericitul Trifon Turkestanov
Cele ce-n pulbere s-au fărâmat nu pot fi iarăşi întocmite. Tu, însă, îi preînnoieşti pe cei a căror cugete sunt întru stricăciune adâncite. Tu le dai iarăşi frumuseţea cea dintâi acelor suflete ce au pierdut-o, nemaiaflând nădejdea dobândirii ei. La Tine nu-i nimic cu neputinţă de a se preînnoi. Tu eşti pe de-a-ntregul doar iubire. Tu eşti şi Ziditorul şi ...
GRĂDINA Sfântul Inochentie al Odessei
Aruncaţi-vă privirile asupra orişicărei grădini veţi voi: într-însa, cu sosirea primăverii, totul s-a înnoit, înfloreşte şi miroase frumos; iar unele ramuri şi unii arbori care în timpul iernii nu şi-au păstrat viaţa lăuntrică, acum sunt goi, uscaţi, morţi şi întunecă cu prezenţa lor strălucirea celorlalţi arbori. Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân ...
ILUMINATUL STRADAL Sfântul Inochentie al Odessei
Lumina harului nu se aseamănă cu lumina înţelepciunii pământeşti care, ca lumina lămpilor de stradă, luminează în vremea nopţii, dar nu încălzeşte deloc, nefiind în stare a da viaţă nici măcar unui firicel de iarbă. Dimpotrivă, unde străluceşte harul lui Hristos, acolo întreaga fiinţă a omului se schimbă şi ajunge într-o aşa stare, precum natura în vremea primăverii. Atunci însuşi ...
PĂMÂNTUL PRIMĂVERII Sfântul Inochentie al Odessei
Spălat şi umezit de apele primăverii, pământul începe a se acoperi cu verdeaţă şi cu flori; toate locurile de pe el capătă o vedere frumoasă şi sunt în stare a da adăpost şi a pricinui plăcere, ba adesea şi hrană, călătorului. Acelaşi lucru se petrece şi cu sufletul spălat de lacrimile pocăinţei; cugete şi simţiri curate îl îmbracă din cap ...
PETICUL Sfântul Nicolae Velimirovici
Peticul cel nou la haina cea veche. Această expresie desemnează metoda înnoirii de faţadă, necreştine, atunci când omul se schimbă doar pe dinafară, croindu-şi în parte ceva nou, însă înlăuntrul său nu se schimbă şi rămâne la fel ca înainte. Aceasta se referă la toţi cei care caută să-şi îndrepte starea lor prin „cârpeala cea veche”, în loc să se ...
PODOABA PRIMĂVERII Sfântul Inochentie al Odessei
Privind la podoaba cu care se îmbracă natura în anotimpul primăverii, privind la verdeaţa ce se iveşte de pretutindeni şi la florile ce în jurul nostru sunt presărate cu îmbelşugare şi asemănând toate acestea cu golătatea şi amorţeala de mai înainte, cine nu va zice că natura, care a dormit somnul iernii, s-a deşteptat acum ca dintr-un somn şi, urmând ...